COD DE ETICĂ PENTRU ANGAJATORII RESORTISANȚILOR
12-02-2015
COD DE ETICĂ PENTRU ANGAJATORII RESORTISANȚILOR

Acest material a fost creat în cadrul proiectului „Victimele traficului în Europa: problematica resortisanţilor ţărilor terţe”, co-finanțat prin Programul Prevenirea și Combaterea Criminalității al Uniunii Europene (cod proiect HOME/2012/ISEC/AG/THB/4000003927)

 

 

De ce este necesar un angajament al companiei împotriva traficului de persoane

 

în rândul resortisanților țărilor terțe[1]?

 

29.8 milioane de oameni sunt folosiți ca sclavi în întreaga lume[2] (Global Slavery Index Report, 2013). În fiecare an milioane de copii, femei și bărbați sunt ademeniți cu un loc de muncă sau cu promisiunea unei vieți mai bune ajungând să fie prinși în situații precum munca forțată[3], servitutea pentru datorii[4] sau traficare[5].

 

Conform studiului realizat de Organizația Internațională a Muncii privind ”Estimarea muncii forțate la nivel global” (“Global Estimate of Forced Labor”), “14.2 milioane de oameni sunt victime ale exploatării prin muncă în activități economice cum ar fi agricultura, construcții, munci domestice sau manufactură (ILO, 2012, p.13).

 

La nivel european majoritatea victimelor traficate identificate în perioada 2008 – 2010 provin din țări EU (61%). Procentajul victimelor non-UE a crescut de la 12% în 2008 la 37% în 2010 pentru victimele de gen masculin și de la 18% la 39% pentru victimele de gen feminin, majoritatea acestora provenind din Nigeria și China. (Eurostat, 2013)

 

Studiul ”Mobilitatea intra-UE a resortisanților țărilor terțe” (“Intra-EU Mobility of third country nationals”) publicat de Rețeaua Europeană privind Migrația în 2013 subliniază tendința în creștere a mobilității intra-UE a RTT folosind date culese din 21 state membre UE. Rezultatele acestui studiu sugerează că “la nivel practic, înăsprirea condițiilor pentru antreprenori și persoanele care lucrează ca liber profesioniști poate preveni stabilirea resortisanților țărilor terțe într-un alt stat membru, și înăsprirea proceselor de recunoaștere a gradelor și a diplomelor, în special a cerințelor legate de cost, durată și documentare poate contribui la nivel practic la conturarea fluxurilor migratorii ale resortisanților țărilor terțe mobili. Alți factori precum veniturile minime, accesul la securitate și servicii sociale și drepturile de reunificare familială, pot de asemenea să aibă un impact asupra deciziilor luate de resortisanții țărilor terțe în privința mobilității.” (p. 45) Aceste rezultate atrag atenția asupra vulnerabilității resortisanților țărilor terțe la trafic.

 

Date oficiale oferite de Inspectoratul General pentru Imigrări din România[6] pentru primul semestru al anului 2011 arată că sunt aproximativ 57259 RTT pe teritoriul țării, majoritatea acestora provenind din Republica Moldova (25.1%) urmați de cei din Turcia (15.86%) și China (11.81%). Doar pentru aproximativ 10% dintre aceștia guvernul României a eliberat permise de muncă. Totuși, numărul exact de RTT în România nu este cunoscut, singura sursă de date fiind înregistrările guvernamentale oficiale.

 

Diferite rapoarte și studii subliniază importanța măsurilor preventive privind traficul de persoane în rândul RTT. Cifrele prezentate mai sus susțin această subliniere. Legislația românească a fost modificată pentru a facilita integrarea pe piața muncii a resortisanților țărilor terțe în conformitate cu directivele UE. Dificultățile de implementare la nivel practic a legislației au fost semnalate de reprezentanții companiilor care angajează RTT în cadrul unui workshop ce a avut loc în Iași în 2013. Dificultățile de angajare și agenda ascunsă a unor intermediari a contractelor de muncă duc de cele mai multe ori la plasarea muncitorului non-UE într-o poziție de vulnerabilitate la trafic. Angajamentul de față este una din măsurile preventive pe care compania dumneavoastră o poate lua pentru a stopa traficul de ființe umane.

 

Bibliografie

  • Aronowitz, A., A. (2009): Human trafficking, human misery: the global trade in human beings, Greenwood Publishing Group
  • Allard K. Lowenstein (2012): Victims of complacency: The Ongoing Trafficking and Abuse of Third Country Nationals by US Government Contractors, International Human Rights Clinic, Yale Law School & American Civil Liberties Union, New York
  • Boudreaux, G., Steiner, T. (2005): Developing a code of ethics, Management Quarterly, Vol. 46, nr.1
  • European Migration Network (2013): Intra-EU Mobility of third country nationals
  • Garcia-Sanchez, I.-M., Rodriguez-Dominguez, L., Gallego-Alvarez, I. (2013): CEO qualities and code of ethics, European Journal of Law and Economics 35:295–312 DOI 10.1007/s10657-011-9248-5
  • Global Employment Trends 2014: Risk of a jobless recovery? / International Labour Office. Geneva: ILO, 2014
  • ILO global estimate of forced labour: results and methodology / International Labour Office, Special Action Programme to Combat Forced Labour (SAP-FL). - Geneva: ILO, 2012
  • Jordan, A. (2011): Slavery, Forced Labor, Debt Bondage, and Human Trafficking: From Conceptional Confusion to Targeted Solutions. Program on Human Trafficking and Forced Labor, Center for Human Rights and Humanitarian Law, American University Washington College of Law, Washington
  • Publications Office of the European Union (2013): Trafficking in Human Beings Report, Luxembourg
  • Randall Hansen (1998) A European citizenship or a Europe of citizens? Third country nationals in the EU, Journal of Ethnic and Migration Studies, 24:4, 751-768, DOI: 10.1080/1369183X.1998.9976664
  • Walk Free Foundation (2013): The Global Slavery Index
  • UNODC (2009): Global Report on Trafficking in Persons


Declaraţie împotriva Traficului de Persoane

 

Noi credem în libertatea de mişcare, libertatea de a alege pentru o viaţă mai bună şi în libertatea de a munci.

Noi sprijinim dreptul tuturor angajaţilor noştri de a beneficia de condiţii de muncă sigure, de tratament egal, de plată egală pentru muncă egală şi de concediu de odihnă anual indiferent de gen, religie, cultură sau naţionalitate.

Noi încurajăm persoanele să se bucure de familia lor.

Noi promovăm respectul mutual şi integritatea personală.

Noi ne considerăm ca parte a comunităţii în care trăim şi muncim şi astfel considerăm că este responsabilitatea noastră să arătăm respect faţă de oamenii şi resursele din această comunitate.

Noi credem că dezvoltarea companiei nu trebuie să implice profitul obţinut prin vânzarea unei fiinţe umane.

 

Astfel ne declarăm ca fiind împotriva:

 

  • Exploatării copiilor în toate formele sale posibile: prin muncă, sexuală, cu scopul comiterii de infracţiuni minore sau cerşetoriei sau pentru transplantul de organe
  • Muncii forţate sau îndatorate
  • Reţinerii documentelor de identitate guvernamentale, a paşapoartelor sau permiselor de muncă ca o condiţie de angajare
  • Discriminării pe bază de rasă, etnie, religie, afilieri politice, culoare, vârstă, gen, orientare sexuală sau statut marital
  • Angajării persoanelor care sunt implicate în traficul de fiinţe umane
  • Traficului pentru transplant de organe
  • Limitării şi controlării libertăţii de mişcare şi de comunicare cu membrii familiei în rândul angajaţilor

 

 

Materialul este disponibil și în format electronic (în limba română).


[1] RTT – resortisant al țărilor terțe – “Resortisant al unei țări terțe înseamnă orice persoană care nu este cetățean al Uniunii conform Articolului 17(1) al Tratatului” (Articolul 1(4) al Deciziei Consiliului 2007/435/EC )

[2] “Sclavia este statutul sau condiția unei persoane asupra căreia una sau toate puterile atașate dreptului de proprietate sunt exercitate” (Convenția ONU privind Sclavia din 1927, art. 1(1))

[3] “munca forțată sau obligatorie înseamnă orice muncă sau serviciu care este impus oricărei persoane sub amenințarea oricărei forme de penalizare și pentru care persoana în cauză nu s-a oferit în mod voluntar.”(Convenția Organizației Internaționale a Muncii din 1930, art. 2(1))

[4] "Servitutea pentru datorii este statutul sau situația survenită ca urmare a garanției oferită de un debitor, constând în serviciile sale persoane sau ale unei alte persoane asupra căreia acesta deține controlul, ca formă de asigurare a unei datorii, dacă valoarea acestor servicii evaluate în mod rezonabil nu este aplicată spre lichidarea datoriei sau durata și natura acestor servicii nu sunt limitate și definite " (Convenția Suplimentară a ONU, din 1956, privind Abolirea Sclaviei, Comerțului cu Sclavi  și a Practicilor Similare Sclaviei, art. 1 (a))

[5] “Traficul de persoane înseamnă recrutarea, transportarea, găzduirea sau primirea de persoane, prin amenințări sau utilizarea forței ori alte forme de coerciție, răpire, fraudă, înșelăciune, abuzului de putere sau de poziția vulnerabilă sau prin oferirea sau primirea de bani sau beneficii pentru primirea consimțământului unei persoane ce deține controlul asupra altei persoane, cu scopul exploatării. Exploatarea va include, cel puțin, exploatarea prostituării altor persoane sau a altor forme de exploatare sexuală, munca sau serviciile forțate, sclavia sau practicile similare sclaviei, servitutea sau înlăturarea de organe” (Protocolul pentru prevenirea, suprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special a femeilor și copiilor, suplimentar Convenției Națiunilor Unite Împotriva Crimei Organizate Transnaționale, intrat în vigoare în 2003)

Direcţionează 2%!

Direcţionează 2% din impozitul tău pe venit Citeşte mai mult...

Fii voluntar!

Dacă vrei să faci voluntariat...
Citeşte mai mult...