COD DE CONDUITĂ PENTRU ANGAJAȚII RESORTISANȚI
11-02-2015
COD DE CONDUITĂ PENTRU ANGAJAȚII RESORTISANȚI

Acest material a fost creat în cadrul proiectului „Victimele traficului în Europa: problematica resortisanţilor ţărilor terţe”, co-finanțat prin Programul Prevenirea și Combaterea Criminalității al Uniunii Europene (cod proiect HOME/2012/ISEC/AG/THB/4000003927)

 

Bun venit în România!


Deşi este o ţară frumoasă, cu oameni prietenoşi şi, în general, sigură, România este de asemenea o ţară de origine şi de tranzit pentru victimele traficului de persoane. Reţelele criminale transnaţionale acţionează în această regiune pentru a realiza una din cele mai profitabile activităţi criminale din lume. Conform ONU, traficul de persoane este cea de-a treia activitate comercială ilegală după traficul cu droguri şi cel cu arme în termeni de profitabilitate.
Autorităţile Române şi Europene depun eforturi pentru a preveni şi a lupta împotriva traficului şi a traficanţilor, precum şi pentru a salva şi asista victimele infracţiunilor. Oricum, în prima linie de acţiune eşti tu!
Acest material îţi oferă informaţii şi sfaturi pentru a reduce vulnerabilitatea ta de a fi traficat(ă).

CE ESTE TRAFICUL DE PERSOANE (TDP)?


„Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea de persoane, prin ameninţare, folosirea forţei sau a altor forme de coerciţie, de răpire, de fraudare, de înşelăciune, de abuz de putere sau ca urmare a unei poziţii de vulnerabilitate sau pentru darea sau primirea de bani sau alte beneficii cu scopul de a primi consimţământul unei persoane ce deţine controlul asupra altei persoane, cu scopul exploatării”.


Protocolul Naţiunilor Unite pentru Prevenirea, Suprimarea şi Pedepsirea Traficului de Persoane



Traficul de persoane este o activitate infracţională ce poate lua multe forme. Unele sunt mai vizibile iar altele mai puţin. Fiinţele umane sunt traficate pentru:

  • Muncă forţată: în mod surprinzător este cea mai des întâlnită formă de exploatare. Se estimează că 14.2 milioane de persoane sunt exploatate în acest mod în lume. Sunt vizaţi atât bărbaţii cât şi femeile.
  • Exploatarea sexuală este probabil cea mai vizibilă formă de exploatare. Se estimează  că 4.2 milioane persoane sunt exploatate sexuală în întreaga lume.
  • Traficul de organe este o formă mai puţin vizibilă de traficare şi are ca scop prelevarea de organe. Descrierile cantitative şi calitative ale traficului în scopul prelevării de organe nu sunt complete ca urmare a lipsei unei înţelegeri universale asupra implicaţiilor acestei forme de traficare şi ca urmare a informaţiilor detaliate insuficiente din surse oficiale.
  • Alte scopuri: exploatarea sexual-comercială a copiilor în turism, pentru cerşetorie şi comiterea de infracţiuni, ca soldaţi (forţe paramilitare) etc.


Traficul de persoane în lume şi în Uniunea Europeană

  • Conform Organizaţiei Internaţionale a Muncii1  trei din 1.000 de persoane sunt implicaţi astăzi în diverse forme de muncă forţată, ceea ce înseamnă că aproximativ 21 milioane de oameni muncesc în lumea modernă  ca sclavi (alte surse2  sugerează că această cifră este de 29.8 milioane);
  • 18.7 milioane (90%) de oameni sunt exploataţi în economii private de către indivizi sau companii. Dintre aceştia, 4.5 milioane (22%) sunt victime ale exploatării sexuale şi 14.2 milioane (68%) sunt victime ale exploatării prin muncă în activităţi economice cum ar fi agricultura, construcţii, munci gospodăreşti sau manufactură;
  • Cel puţin 1.5 milioane de persoane sunt exploatate în cadrul ţărilor dezvoltate şi în UE; cel puţin 300.000 (18.5%) din aceştia vin din afara acestor ţări şi din afara UE; 73% sunt adulţi şi 27% sunt copii.


Traficul de persoane în România (Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, 20133)
România este în special o ţară de origine şi de tranzit pentru victime, deşi multe victime sunt exploatate şi intern; aproximativ 900 de victime sunt identificate anual; acest număr nu reflectă numărul real de victime care se estimează a fi mai mare, ca urmare a faptului că nu toate victimele reuşesc să iasă din situaţia de trafic.


Cum se întâmplă traficul de persoane?
Traficul de persoane este o activitate de crimă organizată ce implică cel puţin 3 părţi: un recrutor, o victimă şi un exploatator.


Există 3 etape principale ale traficării:
1. Recrutarea:

Recrutorul este o persoană cunoscută sau o firmă recomandată de cineva de încredere. De obicei recrutorul îi propune victimei să lucreze sau să călătorească în alte părţi ale ţării sau în alte ţări. Propunerea sună foarte bine sau suficient de bine pentru a fi acceptată. Nu toate detaliile sunt oferite (numele exact al angajatorului, fotografii ale clădirii, condiţii de lucru etc.) iar toate sau unele formalităţi sunt realizate de către recrutor (ex. obţinerea vizelor, autorizaţii, documente legate de călătorie şi acomodare etc.) Recrutorul poate arăta puţină flexibilitate în ceea ce priveşte datele şi condiţiile ofertei şi explică această situaţie prin factori externi (ex. costuri de transport mai mici, condiţii impuse de către angajator sau alte părţi implicate etc.) Această situaţie oferă puţin timp victimei pentru a face pregătirile şi verificările necesare.

2. Transportarea:

În această etapă victima este mutată din locul de origine (oraşul sau ţara de origine) în locul de destinaţie în care ea/el va fi exploatat(ă). Din această etapă traficanţii vor începe să izoleze victima de orice formă de sprijin la care aceasta poate apela în caz că vrea să scape. Transportarea poate implica şi acţiuni ilegale, cum ar fi traversarea ilegală a frontierei. Semne care pot indica riscul de traficare în această etapă: documentele de identificare sunt luate din posesia victimei; metoda (avion, maşină, autobuz) sau orele de călătorie sunt modificate fără motiv sau fără explicaţii; victimei i se cere să nu vorbească cu autorităţile sau cu alte persoane până ajunge la destinaţie; victima sau alte persoane sunt forţate să intre în vehicule etc.

3. Exploatarea:

În această etapă victima devine conştientă de situaţia în care ea/el se află. Traficantul, în mod direct sau treptat, limitează victima cât mai mult posibil în  posibilităţile sale de a scăpa din situaţia de exploatare. Modalităţile prin care face acest lucru sunt variate şi pot include: confiscarea documentelor de identitate; izolarea victimei de alţi membri ai comunităţii; agresivitate fizică sau verbală, mai ales dacă victima nu colaborează; ameninţări la adresa victimei sau a membrilor familiei acesteia; ameninţări privind faptul că victima va fi şi ea pedepsită de autorităţi ca urmare a acceptării parţiale a situaţiei; prezentarea poliţiei sau a altor autorităţi influente ca fiind corupte şi parte a reţelei de traficare etc.


Ce sunt resortisanţii ţărilor terţe (RTT)?

Referindu-ne la legislaţia Uniunii Europene4, un resortisant a unei ţări terţe este orice persoană care nu deţine naţionalitatea unui Stat Membru şi care nu se bucură de acelaşi drept de liberă circulaţie în cadrul Uniunii Europene precum un cetăţean al acesteia.


De ce este acest material dedicat persoanelor RTT?
Statisticile arată că 44 % (9.1 milioane victime din întreaga lume) devin victime ale exploatării prin muncă după migrare5.


Vulnerabilitatea la traficul de persoane
Vulnerabilitatea la traficul de persoane apare ca urmare a unor factori individuali (lipsa de informaţii, de abilităţi, inclusiv cea de a lua decizii, temperamentul etc.) sau de contextul în care se pot afla indivizii (sărăcie, opresiune, nerespectarea drepturilor omului, lipsa oportunităţilor sociale sau economice, conflict sau instabilitate politică, război civil, conflicte armate, dezastre naturale etc.).


De ce este un RTT vulnerabil la trafic?
STATUTUL DE ANGAJARE – o persoană aflată în căutarea unui loc de muncă poate fi mult mai deschisă la acceptarea unor aranjamente ilegale. Mai mult, o persoană care munceşte ilegal, fără contract de muncă, nu poate beneficia de securitate socială sau de alte servicii, şi poate fi acuzată de faptul că munceşte pe piaţa neagră.
BARIERE CULTURALE – diferenţele culturale între ţara de origine şi cea de destinaţie pot fi exploatate de către traficanţi (ex. rolurile bărbaţilor şi femeilor în societate; implicarea copiilor pe piaţa muncii).
STATUTUL LEGAL - şederea ilegală într-o ţară poate determina o persoană să accepte aranjamente ilegale pentru a evita repatrierea. Această situaţie facilitează exploatarea şi controlul traficanţilor asupra victimelor.
BARIERE DE LIMBĂ – a merge într-o ţară fără a şti limba vorbită în aceasta duce la izolarea socială a persoanei care nu va putea cere ajutor în caz de nevoie.
DISTANŢA – călătoria pe o distanţă lungă de acasă poate fi foarte costisitoare şi dificilă. Acest lucru este în avantajul traficantului deoarece limitează posibilităţile victimei de a se întoarce acasă.
LUAREA DECIZIILOR – unele persoane iau decizii bazându-se numai pe încrederea în alte persoane şi fără a verifica informaţiile prin surse oficiale (autorităţi, legislaţie etc.) ceea ce creşte riscul de a fi traficat. În acest sens, persoanele naive şi cele impulsive sunt mult mai vulnerabile la trafic.
SINGURĂTATEA – persoanele care sunt izolate social (care locuiesc în comunităţi izolate, care nu au rude sau prieteni apropiaţi) sunt mult mai vulnerabile la trafic. Traficanţii sunt persoane prietenoase care pot părea bine intenţionate.


 (Alternative Sociale, 2014)



Conduită recomandată pentru reducerea riscului de trafic de persoane


Ce ar trebui să faci pentru a fi mai puţin vulnerabil (ă) la trafic?

1. Cunoaşte-ţi drepturile – adună toate informaţiile necesare înainte de a accepta orice angajament.
2. Contractul de muncă – contractul de muncă îţi aduce mai multe beneficii şi securitate decât salariul.
3. Nu semna nimic dacă nu înţelegi pe deplin ceea ce trebuie semnat; mai bine pierzi ceva decât tot. Solicită un translator sau cere ajutorul unui localnic care vorbeşte limba ta.
4. Adună cât mai multe informaţii despre ţara şi comunitatea în care te duci sau în care stai deja. Cultura, limba, instituţiile – acestea te pot ajuta să înţelegi, să reacţionezi sau să obţii ajutor în caz de pericol.
5. Cere părerea celor în care ai încredere cu privire la propunerile pe care le primeşti.
6. Creează-ţi o plasă de siguranţă. Asigură-te că ai resursele sau acces la resursele de care ai nevoie pentru a te susţine sau pentru a te întoarce în ţara ta în cazul în care angajamentul tău s-a încheiat sau în caz de nevoie.
7. Păstrează comunicarea cu familia şi prietenii şi anunţă-i cu privire la evenimente care ar putea afecta şederea ta în străinătate (posibilitatea de a pierde locul de muncă sau încetarea muncii, propuneri de angajare, probleme de sănătate etc.)
8. A fi în străinătate înseamnă că uneori te poţi simţi singur. Totuşi, fii mereu atent(ă) cu privire la cunoştinţele pe care ţi le faci.
9. Dacă de simţi ameninţat(ă) de o persoană sau de o situaţie, caută urgent ajutor.


Care sunt drepturile tale ca RTT în România?

• Nivelul de salarizare ar trebui să fie cel puţin egal cu cel minim garantat de legislaţia naţională.
• Accesul la programe sau scheme dedicate integrării resortisanţilor ţărilor terţe.
• Tratament egal cu cel al românilor.
• Posibilitatea de a depune o plângere oficială împotriva angajatorului la poliţie, procuratură sau inspectoratele de muncă.
• Dreptul de a pretinde remuneraţia neplătită, chiar dacă te întorci în ţara ta.
• În cazul în care eşti o potenţială victimă a traficului, ai dreptul la o perioadă de reflecţie în care nu poţi fi expulzat(ă) din ţară. În România această perioadă este de 90 de zile şi îţi permite să decizi dacă vrei sau nu să cooperezi în procedurile de urmărire penală. Dacă în final decizi să cooperezi, ai dreptul de a primi un permis de şedere.


Cine te poate ajuta pe tine sau pe prietenii tăi în caz că tu sau ei aveţi nevoie?
Dacă crezi că ai putea fi victimă a traficului de persoane sau cunoşti pe cineva care ar fi în această situaţie, poţi folosi următoarele resurse:
    1.    În caz de urgenţă, sună la 112. Numărul poate fi apelat gratuit de la orice telefon, indiferent de operator. De asemenea, poţi apela gratuit linia telefonică 0 800 800 678 (din România) sau 0040 21 313 31 00 (din afara României). Dacă nu ai acces la un telefon, du-te la cea mai apropiată instituţie şi cere să vorbeşti cu poliţia.
    2.    Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, prin Centrele sale Regionale, poate oferi sprijin prin îndrumarea ta către cel mai apropiat adăpost din regiunea ta sau către alţi specialişti, în funcţie de nevoile tale.
    3.    Cere sprijin din partea ambasadei tale. Lista ambasadelor străine/române poate fi accesată de pe pagina de internet a Ministerului Afacerilor Externe: www.mae.ro, din secţiunea Misiuni Diplomatice. Informaţiile de pe acest site pot fi accesate în limba română, engleză sau franceză.


Dacă eşti o victimă a traficului de persoane, nu vei fi pedepsit(ă) pentru ce ai fost forţat(ă) să faci! 

 

Acest material poate fi descărcat în format electronic și este disponibil în limba română, engleză, turcă, chineză.

 

1 http://www.ilo.org/global/about-the-ilo/newsroom/news/WCMS_181961/lang--it/index.htm
2
http://www.globalslaveryindex.org/
3
www.anitp.mai.gov.ro
4 Regulamentul (CE) Nr 562/2006 al Parlamentului şi al Consiliului European din 15 Martie 2006, Articolul 2(6)
5
www.ilo.org

Direcţionează 2%!

Direcţionează 2% din impozitul tău pe venit Citeşte mai mult...

Fii voluntar!

Dacă vrei să faci voluntariat...
Citeşte mai mult...